Main menu

Scurt inventar chinologic

Ciobanescul Carpatin achizitionat in sistem barter cu un walkman si un joc pe televizor

Ne-am inceput colaborarea in urma unui anunt in ziar, eram amandoi tineri si inconstienti. L-am adus acasa cu taxiul dintr-o localitate aflata la 15 kilometri de Iasi, asta dupa ce am negociat la sange cu cel care il vindea. La inceput l-am instalat comod intr-un cos de nuiele. In fiecare seara scancea deprimat ca nu reusea sa se urce in cos… asta in primele saptamani. Odata cu pubertatea s-a metamorfozat intr-un adolescent greu de controlat si predispus la acte de vandalism, comportamentul sau huliganic ducand la distrugerea mai multor perechi de pantofi.

Dupa o serie de negocieri fara rezultat am decis sa-i desfac contractul de munca si sa-l trimit in judecata pentru distrugere in dauna avutului privat. Nu mi-am mai putut recupera daunele datorita unui viciu de procedura: cainele nu avea nume. Se pare ca in graba in care l-am luat am omis sa-l botez crestineste. Am inteles ca ulterior a fost inregistrat de un alt proprietar sub numele de “Ilegitim Mioritic” Sper ca s-a mai temperat intre timp.

Rona

Rona a fost marea mea iubire canina. Era o femela Ciobanesc German achizitionata dintr-un targ de animale. Patit fiind cu Ciobanescul Carpatin am decis sa-i fac Ronei toate formele legale, devenind astfel primul meu caine cu acte in regula.

Colaborarea cu Rona a fost una fructuoasa. Petreceam impreuna lungi perioade de timp , diminetile ma gaseau in parcul Copou asteptand-o rabdator sa-si satisfaca necesitatile fiziologice. Din pacate asteptarea nu era incununata de succes. Odata intorsi acasa, Rona decidea de fiecare data sa “ude” covorul proaspat curatat. Prima luna a fost un calvar, aveam impresia ca nu o puteam programa si ca am dat banii pe un caine defect. Dupa ce am avut o serie de discutii serioase pe tema igienei personale Rona a reusit in sfarsit sa se familiarizeze cu conceptul de toaleta ecologica outdoor.

Spre marea mea suparare probeleme Ronei nu s-au rezumat doar la igiena personala. Rona isi dezvoltase prostul obicei de-a latra noaptea. Odata cu lasarea serii se pozitiona langa usa de la intrare si sanctiona sonor orice zgomot auzit pe casa scarii. Desi am mustrat-o in mod repetat Rona nu si-a imbunatatit conduita, neparand a fi prea afectata de sanctiunile care au mers pana la retinerea a 10% din Pedigree.

Supus presiunilor din partea vecinilor am decis sa inchei pe cale amiabila colaborarea cu Rona pacalind-o ca pozitia ei a fost restructurata si ca-i voi oferi 6 salarii compensatorii. Spre surprinderea mea Rona a acceptat destul de usor oferta, ridicand semne de intrebare asupra loialitatii sale.

Cainele din fata scarii

Cainele din fata scarii era un maidanez de mici dimensiuni care ma saluta respectuos de fiecare data cand treceam prin raza sa de actiune. Induiosat de onorabilele sale intentii am inceput sa-l recompensez alimentar, mangaindu-l apoi grijuliu pe crestet.

In naivitatea mea nu am putut anticipa ceea ce a urmat: docilul si respectuosul patruped a devenit o bezaidea increzuta care abia ma mai saluta cand ma prezentam fara mancare. Relatia noastra s-a degradat rapid pana in punctul in care a incercat sa-mi perceapa taxa de protectie, amenintandu-ma ca ma musca de adidas. Ce sa-i faci? Maidanezul tot maidanez ramane. Simtindu-mi viata pusa in pericol am decis sa organizez un flagrant, convingandu-l sa accepte un covrig insemnat in prealabil de procurori. Mentinandu-si caracterul perfid a incercat sa ma intimideze cerandu-mi retrag plangerea. Din cate stiu a fost eliberat conditionat in 2007. Din fericire nu am mai auzit nimic de el.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *